Se afișează postările cu eticheta Obiceiuri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Obiceiuri. Afișați toate postările

miercuri, 9 iulie 2014

Traditii si obiceiuri dupa nunta

Traditia satului este uimitoare, caci de acolo dateaza obiceiurile legate de casatoria dintre un barbat si o femeie. Cunoasterea traditiilor si vechilor obiceiuri de nunta este o mostra clara a intelepciunii populare romanesti.
Asadar, cunoscand traditiile vei putea sa-ti personalizezi nunta dupa placul tau si al viitorului tau sot. Karena a cules special pentru viitorii miri traditile dupa nunta :

Ciorba de potroace

A doua zi petrecerea se muta la casa mirelui unde se mananca "ciorba de potroace". Delicatesa culinara este facuta de proaspata nevestica, ea facand aceasta ciorba mai acra pentru mahmureala barbatilor. Mini-petrecerea se facea pentru a sarbatori virginitatea miresei, acum ne mai fiind cazul, este doar o petrecere mai putin formala.
  

Astfel, apropiatii si nasii se aduna la miri acasa (sau la unii dintre socrii), unde continua petrecerea de a doua zi, denumita si `ciorba de potroace`. La aceasta petrecere sunt invitati numai rudele sau prietenii extrem de apropiati, fiind de regula un prilej de a schimba impresii despre nunta si a ii felicita inca o data pe miri.

  

Luna de miere

Desi in zilele noastre notiunea de `luna de miere` are o conotatie pozitiva,
aceasta traditie are la baza un obicei nu tocmai fericit pentru tanara mireasa. Pe vremuri, cand
mirii obisnuiau sa isi rapeasca cu forta iubitele, aveau nevoie de un timp in care sa le tina
departe de casa in speranta ca si ele se vor indragosti de ei. Astfel a inceput sa se formeze
notiunea de `luna` petrecuta de cei doi singuri, pentru a se obisnui cu statutul de sot si sotie.
  

„Intorcatura" sau scosul la biserica

La o saptamana de la cununia religioasa are loc "scosul la biserica".Mirii sunt scosi la biserica de catre nasi pentru a binecuvanta preotul caminul conjugal. Traditia cere ca atunci cand proaspetii insuratei sunt scosi la biserica sa se aduca si lumanarile de la nunta.
 

Pe timpuri, avea loc o petrecere numita "intorcatura". Era momentul cand mireasa venea pentru prima oara de la casatorie, in casa parinteasca. La aceasta petrecere fara lautari erau invitati parintii mirelui, nunii mari si neamurile apropiate.

Sfat: Indiferent ce traditii vei pastra la nunta, important este sa te simti bine in cea mai frumoasa zi din viata ta.


By Karena

vineri, 13 iunie 2014

Bunele maniere la nunta pentru nasii de cununie




Un moment la fel de emotionant si important ca propria nunta este acela cand deveniti nasul si nasa unei tinere familii. Astfel, deveniti parintii lor spirituali ce au indatorirea de a ii sfatui intotdeauna de bine, de a le fi alaturi in toate momentele importante din viata lor de acum incolo, nu doar in cele fericite ci si in cele de rascruce.


Rolul pe care vi-l asumati este unul foarte importat si ceea ce fiecare pereche de nasi trebuie sa constientizeze este ca motivul pentru care mirii v-au ales pentru a le fi alaturi este acela ca va apreciaza si au incredere in dumneavoastra.

Desi in trecut era un obicei uzual acela de a alege drept nasi o pereche matura, astazi ii alegem in functie de alte criterii; astfel alegem o pereche dintre prietenii nostrii cu care ne intelegem bine si alaturi de care ne distram pe cinste, in asa fel incat personalitatile cuplurilor noastre sa se potriveasca.

Indiferent de tipul de cuplu ce este ales pentru a fi nasi, acestia trebuie sa tina cont de cateva norme de buna conduita, care au rolul de a elimina orice mica neplacere ce poate fi cauzata. 

Costuri suportate de nasi.
 
In primul rand, este un obicei autohton ca nasii sa suporte costurile slujbei religioase, buchetul miresei, al nasei si a lumanarilor pentru cavaler si domnisoara de onoare.

 Daca doriti si considerati ca mirii vor accepta, puteti sa va implicati in alegerea ornamentelor pentru lumanari si a aranjamentelor pentru biserica.

Astfel puteti ajuta tanara pereche ce si asa are destule griji pe cap. Insa, atentie, ne implicam doar daca suntem solicitati, altfel am putea deranja in vre-un fel mirii, chiar si fara intentie. 

Cadoul de nunta.

Apoi, data fiind importanta rolului dumneavoastra nu doar in acesta zi, ci de acum incolo, ceea ce oferiti celor pe care i-ati cununat este un lucru la fel de important. E posibil ca tinerii casatoriti sa nu aiba dorinte exagerate insa trebuie sa tinem cont de cateva aspecte.

Incercati, ca in timpul ce se scurge din momentul acceptari propunerii lor si pana la nunta, sa va dati seama de ce si-ar putea dori. De asemenea, daca la nunta se va merge pe traditionalul cadou, sub forma de bani, e bine sa optati si dumneavoastra pentru aceasta varianta. Daca nu, atunci cu siguranta veti dori sa faceti tot posibilul pentru a le oferi mirilor un cadou de neuitat, tinand cont si de ceea ce le-ar fi folositor sau ceea ce si-ar dori. 

Traditii si obiceiuri.

De asemenea, dupa cum stim in tara noastra sunt cateva zone geografice cu obiceiuri foarte specifice, cu mult diferite si care uneori ne pot surprinde. Astfel, daca sunteti nasii unei perechi ce este din alta regiune si nunta va avea loc acolo, este indicat sa va informati in legatura cu specificul zonei dar si sa discutati deschis cu mirii pentru a vedea ce pasi trebuie urmati si cum.

Am intalnit multe cazuri in care mireasa cu nasa au gandit o modalitate ingenioasa de a impaca pe toata lumea si astfel au avut parte de momente minunate din punctul de vedere al traditiilor urmate si toata lumea a fost nu doar multumita ci chiar incantata.

Nu uitati ca rolul nasilor este acela de a fi alaturi de o familie ce se afla la inceput de drum.

Aceasta misiune incepe din momentul in care ati acceptat sa le fiti alaturi iar perioada pe care acesta se va desfasura este nedeterminata.


luni, 16 decembrie 2013

Nunta - cu bune si cu rele

E nunta ta si, desi teoretic ai puterea sa faci ce vrei tu, n-o sa faci... asta daca mai vrei sa traiesti in societatea noastra iubitoare de traditii si obiceuri capatate cine stie de cand si de pe unde. Asa ca, am selectat o serie de traditii de-ale noastre ca sa fii pregatita. Si pentru ca sunt incredibil de multe, n-au incaput intr-un singur articol, astfel incat data viitoare ramanem la aceeasi lectie: traditii si obiceiuri de nunta la romani.


   Cat mai dureaza o nunta? Pai ideal ar trebui sa fie cat vrei tu: o masa festiva de cateva ore sau chiar toata noaptea. Pe vremuri, traditia cerea ca nunta sa dureze o saptamana (de joi pana miercuri dimineata), dar de atunci, oamenii au mai obosit.

  Invitatii la nunta

   La oras lucrurile aparent neimportante pot provoca adevarate certuri. Spre exemplu, fiecare pereche vrea ca invitatiile de nunta sa fie cele mai frumoase, cu texte inedite sau romantice, pentru ca ea sa vorbeasca despre cat de distractiva sau costisitoare va fi nunta.

   "La sat e mult mai simplu; vorniceii cheama pe toata lumea, plimband plosca pe la toata casa. Cine nu vine ori e bolnav, ori e cernit, ori s-a hotarat sa plece din comuna, ca viata buna nu va mai avea cu nimeni de pe acolo." (R. A.Roman).

   "Plosca e carafa munteanului. Cand porneste la drum e nedeslipita de el, purtand-o la sold ca tasca. In plosca se poarta rachiu ori vin. Plostele se fac la Brasov si in Bucovina. Cele de la Brasov sunt cele mai mandre. In judetul Suceava, satele de la munte, vatajeii umbla cu plosca plina pe la case de poftesc nuntasii la masa cea mare, plosca adeseori fiind impuita si impistrita si increstata frumos." (M. Lupescu)


  Asezarea nuntasilor

   Daca asezi un nuntas "in capul mesei" nu e totuna cu a-l aseza la mijloc sau la "coada mesei", ierarhia sociala trebuie respectata. Pentru a nu se crea confuzii, la oras se practica marcarea locului unde se doreste asezarea unor invitatii printr-un cartonas.

  Momentele nuntii

   Ceremonial complicat si prilej de bucurii si ospete fara numar, nunta taraneasca incepe cu Masa Petitorilor, continua cu Masa de Logodna, Masa "La Brad" (sau in Moldova, de Hobot), atinge o culme ametitoare cu Masa cea Mare si se inchide incet-incet cu Masa Vornicilor si a Drustelor (deveniti la oras cavaleri si domnisoare de onoare), Masa Socrilor, Masa Bucataritelor (a Socacitelor in Ardeal), Masa Colacilor si in sfarsit Masa Dusului de Cale Primara, la o saptamana dupa nunta, cand insurateii, nasii si parintii mirelui vin la casa fetei de multumesc parintilor pentru curatenia copilei, petrec si iau ce zestre a mai ramas prin casa.

"In plus, daruirea de alimente, imprumutul de vase sau mobilier (mese, scaune) este limbajul coeziunii sociale in viata traditionala. Numarul si calitatea darurilor aduse de participanti pot fi apreciate ca dovezi ale relatiilor sociale, mai mult inca, ele pot fi socotite ca "barometru sensibil" al evolutiei acestor relatii." (O. Vaduva).

In zona Buzaului, dar si in alte locuri, dupa tratatia de rigoare, cea mai buna prietena a miresei iesea din casa cu o icoana si se urca in prima caruta, urma o alta fata ce ducea oglinda, apoi celelaltele scoteau din casa perne, plapuma, cearceafuri, covor si alte toale. Baietii scoteau mobila si o incarcau in carute. Apoi, cu totii se urcau in carute si, in chiote si cantece, alaiul se indrepta spre casa mirelui, unde tinerii asezau lucrurile la locul lor.

Vineri, atat baietii cat si fetele ajutau cele doua familii la pregatirile necesare, iar spre seara se faceau sarmalele in foi de vita, alt prilej de voie buna si distractie.

Sambata, spre seara, vornicii pregateau bradul/brazii si ii bateau in tumurugii portilor la mire, la mireasa si la nasi.

Mancarea la nunta

Nu-i bine sa mananci din oala, ca-ti ploua la nunta (A. Gorovei). Toate cred ca am auzit vorba asta, insa nu am tinut prea mare seama de ea. Nu ne ramane decat sa vedem in ziua cu pricina cine a avut dreptate.

Mancarea este atat de importanta incat orice descriere a petrecerii incepe cu ce a fost pe masa si... la cat s-a ridicat darul. In general portiile sunt mici pentru ca fac economie gazdele, iar la oras ciupeste personalul restaurantului (sa le ramana si "baietilor" ceva).

La tara bucatele se fac in curte, si vin toate babele sa ajute, o saptamana intreaga (o nunta sateasca e evenimentul obstei intregi, aduc toti gaini, se taie un porc ori un vitel, gazdele se pregatesc un an de zile pentru noaptea cea mare). La oras, nimeni nu stie cand si unde se face mancarea, asa ca e mai bine sa evitati sosurile si tocaturile.

Rolul colacilor la nunta

Bradul de nunta (Oltenia si Muntenia) este sustinut de un colac pe care il ia bradarul. Stegarii din alai (Transilvania) poarta in maini un colac mare care le revine dupa ceremonie, tinerii (in Nordul Moldovei) primesc "colacul flacailor". Animalele de la caruta sunt impodobite cu colaci (sudul Transilvaniei), pe care il iau drept rasplata, pentru serviciile aduse in cadrul nuntii, conducatorii respectivelor vehicule.

Se pare astfel ca nu conteaza in ce parte se tine nunta, atata timp cate este si un colac acolo. Mireasa este impodobita fiind asezata pe doi colaci (Oltenia), sau primeste alaiul de nunta privind printr-un colac, dupa cununie mananca din acelasi colac cu ginerele, i se rupe un colac deasupra capului cand pleaca la biserica, cat dureaza "imbrobodirea" tine pe brate doi colaci, darul (banii) se aduna pe un colac.

Elementul ce polarizeaza atentia generala este "colacul de mireasa", pe care il rupe fie nasa (Oltenia Muntenia, Moldova), fie mireasa insasi (Transilvania) deasupra capului ei inainte de a pleca la cununie.

Trei colaci mari se duc nasilor de catre insuratei. Colaci duce ginerele parintilor femeii lui cand se duc "de cale". La o saptamana dupa nunta, insurateii se duc cu parintii tanarului la parintii fetei, de le duc colaci, ca multamita de cinstea fetei. (M. Lupescu).

Darul de nunta

Ultimul, dar nu cel de pe urma, darul de nunta n-are cum sa lipseasca de la nicio astfel de petrecere. Plocoanele ce si le trimit reciproc tinerii sau pe care le aduc invitatii la nunta, darurile ce se ofera in cadrul ceremoniei nasilor, socrilor, rudelor si, in genere, nuntasilor, sau sunt rasplatiti cei care au diferite functii in cadrul nuntii (bucatarii, alergatorii, chematorii, bradrii, stegarii), si fac parte componenta a unui sistem de comunicare in limbaj simbolic, specific colectivitatilor traditionale.

E de neconceput sa refuzi, fara un motiv serios, o invitatie la o nunta romaneasca. Orice refuz rupe un lant de schimburi financiare bine inchegat, la care toti cei care au copii sau nepoti de maritat-insurat, participa. Roata de intr-ajutorare a comunitatii nu se poate dezechilibra fara riscuri antipatice. Cine invita azi la o nunta contracteaza o lunga serie de nunti viitoare si obligatorii la care va fi "invitat".

sâmbătă, 13 iulie 2013

Obiceiuri DEOSEBITE

MARSUL NUPTIAL

Obiceiul dateaza din 1858, din timpul nuntii regale a printesei Victoria a Marii Britanii cu printul Frederick William al Prusiei.Aceasta a fost cea care a ales muzica pentru propria-i nunta. Ea aprecia lucrarile lui Mendelssohn si le venera pe cele ale lui Wagner.Foarte curand, miresele de toate categoriile din Marea Britanie adoptasera acest mars pentru nunta,instaurand o traditie a nuntilor din vest

DOMNISOARELE SI CAVALERII DE ONOARE

Acest obicei dateaza din timpul anglo-saxonilor. Pentru a fura mireasa, mirele avea nevoie de ajutorul prietenilor,cei care erau numiti cavalerii mirelui. Ei se asigurau ca mireasa sa ajunga la biserica si apoi acasa la mire. De asemenea, mireasa era si ea ajutata de asa-numitele domnisoarele miresei.
Deseori erau inclusi si copii in ceremonie,ca un simbol al inocentei.

OFERIREA MAINII MIRESEI DE CATRE TATAL ACESTEIA

Acest obicei isi are radacinile in timpurile in care nuntile erau aranjate, iar mireasa era considerata proprietate.
Mai tarziu, acest obicei s-a pastrat ca un simbol cu doua semnificatii:
  • prima este aceea de recunoastere de catre tata a faptului ca mirele reprezinta cea mai buna alegere pentru fiica sa
  • A doua semnificatie traduce gestul tatalui astfel: “iti fac cunostinta cu fiica mea”

MIREASA IN STANGA MIRELUI

Originile acestui obicei dateaza din acele timpuri in care mirele isi rapea mireasa si trebuia sa se lupte cu ceilalti pretendenti ai acesteia. Pentru acest lucru, el trebuia sa-si tina mireasa cu mana stanga, cu cea dreapta manuind sabia.

UNIREA MAINILOR DREPTE

Mana dreapta simbolizeaza putere, resurse si scop.Unirea mainii drepte a mirilor inseamna ca cei doi se pot baza unul pe celalalt si ca amandoi pot conta pe resursele pe care fiecare le-a adus in casatorie.De asemenea, acest obicei reprezinta uniunea a doua vieti intr-una singura.

AL TREILEA DEGET DE LA MANA STANGA

Inelul de logodna al miresei este purtat pe mana stanga, pe degetul de langa cel mic.
O credinta din Egipt spune ca prin degetul inelar trece “vena amoris”,care reprezinta vena dragostei care face legatura directa cu inima.

Obiceiuri

VERIGHETA

Verigheta reprezinta promisiunea dragostei eterne, atat din partea mirelui, cat si din partea miresei.
Verigheta se pune pe al patrulea deget de pe mana dreapta, deoarece se considera ca acest deget facea legatura directa cu inima,fiind simbolul dragostei eterne si al devotamentului.

PRIMUL SARUT

Datand din timpurile Romane, sarutul reprezinta legatura legala dintre miri, este cel care sigileaza toate contactele.
Nici o ceremonie nu era completa fara sarut.De fapt, era o perioada cand logodna era nula fara acest sarut.

SPARGEREA PAHARULUI

Acesta este un obicei evreiesc care reprezinta distrugerea templului din Ierusalim. De cele mai multe ori, cuplurile pastrau bucati din paharul spart la nunta intr-o cutie.

MANCAREA SI VINUL

Receptia reprezinta sarbatorirea oficiala a noului cuplu. Tortul de nunta simbolizeaza impartasirea trupului celor doi miri care devin acum un tot unitar. Vinul servit mesenilor simbolizeaza impartasirea vietii mirilor cu Dumnezeu.

FLORILE DE NUNTA SI ARUNCAREA BUCHETULUI

Florile reprezinta fertilitate, puritate, o viata noua si dragoste fara sfarsit.
Aruncarea buchetului isi are originile in Anglia.Se credea ca mireasa poate transmite norocul sau si celorlanti nuntasi. Astfel, acestia incercau sa rupa bucati din rochia sau florile miresei.In incercarea de a scapa, aceasta isi arunca buchetul in multime. Traditia spune ca femeia necasatorita, care reusea sa prinda buchetul, era cea care primea norocul miresei si urmatoarea care se marita.

ARUNCAREA OREZULUI SI A FLORILOR

Acest obicei se traduce prin dorinta nuntasilor ca mirii sa aiba o viata roditoare si implinita impreuna. Orezul aruncat peste cei doi reprezinta speranta de fertilitate.

MIRELE TRECE PRAGUL CASEI MIREASA

Una dintre explicatii este aceea de a proteja mireasa de spiritele rele,care-i asteptau sub pragul usii.
O alta explicatie dateaza din timpurile romane.Atunci se credea ca, daca mireasa se impiedica la intrarea in noua casa, purta ghinion casatoriei.