"Cate bordeie, atatea obiceie", asta ca sa incepem
cu un proverb arhicunoscut care spune multe. Oare catre ce anume ne vom
mai indrepta? Stand eu asa intr-o zi si gandindu-ma la ce era lumea
odata si care erau obiceiurile vremurilor, m-a trasnit o idee. De fapt,
mai mult o amintire. Mi-am adus aminte cum se facea atunci cand erai
invitat la o nunta si care erau obligatiile tale de bun mesean. Gandul,
sau mai bine zis "amintirea" cu pricina, mi-a venit in cap, cand intr-o
zi, din intamplare, am dat peste o "lista de nunta". Da, exact asa cum
ati citit. Si nu orice fel de lista, ci o lista pentru cadouri extrem de
elaborata si de bine pusa la punct.
Se pare ca "modelul american" ne-a invadat si noua teritoriul, aducand
cu el fel si fel de influente care mai de care mai bizare. Dar haideti
sa lamurim mai intai care-i treaba cu lista asta si de ce nu mai dau
oamenii clasicul dar de nunta, adica banii.
Cadourile de nunta reprezinta o situatie delicata atat pentru invitati,
cat si pentru miri. Exista doua modalitati in care invitatii pot oferi
cadouri mirilor: darul, adica banii (nunta cu dar) sau lista de mariaj.
Cea de a doua varianta, mai putin intalnita pe meleagurile noastre, este
o modalitate mai speciala de a face un dar mirilor si un obicei mai
mult occidental.
Lista de mariaj, pe numele ei adevarat, reprezinta o alternativa pentru
cadourile practicate in tarile europene si in occident. Mirii intocmesc o
lista cu lucrurile care considera ca le sunt necesare si le trec pe
aceasta foaie "magica". Aceasta este fie tinuta de parinti, fie de un
magazin specializat in domeniu. In invitatiile adresate persoanelor
participante la nunta, se regaseste o astfel de lista sau se gasesc date
de contact unde pot lua la cunostinta despre ea. Daca unele obiecte
sunt mai scumpe, pot contribui la cumpararea lor mai multi invitati.
Avantajul este ca nu exista riscul repetarii. Odata achizitionat un
produs, el este bifat.
Totusi, aceasta strategie implica mai multe lucruri. Trebuie amenajat un
loc special pentru depozitarea cadourilor daca acestea se primesc la
restaurant. Daca nu, trebuie stabilita o alta locatie ca, de exemplu,
casa miresei, iar cadourile trebuie aduse inainte de plecarea mirilor la
biserica.
Mirii au, la randul lor, obligatia de a multumi fiecarui invitat in
parte pentru cadouri si, de asemenea, de a face si ei la randul lor
cadouri, socrilor, nasilor, domnisoarelor si cavalerilor de onoare.
Cadourile mirilor au, de cele mai multe ori, valoare sentimentala si
legatura cu nunta.
Cadourile de nunta pot fi aduse si in alta zi decat cea a nuntii. Insa
de cele mai multe ori oamenii asociaza lista de mariaj cu darul de
nunta. Atentie! Cadoul de nunta nu inseamna obligatoriu ca va scuteste
de "banii din plic". Banii se ofera in general la nunta, pentru a fi un
mic ajutor pentru miri si pentru ca acestia sa acopere o mica parte din
cheltuiala facuta. Desi nu sunteti obligat sa oferiti aceste sume, moral
asa ar fi frumos. Odata ce ati acceptat participarea la o nunta,
trebuie sa va asumati aceste responsabilitati.
Dar ce se intampla insa cu mirii? Chiar atat de
bogat este poporul roman, sau ma rog, o parte din el, incat sa isi
permita sa faca o nunta "fara dar"? Sa nu uitam ca, dimineata, cand se
incheie socotelile, nu ii poti plati restaurantului numarul de meniuri
consumate cu un set de oale ori un cuptor cu microunde sau un aspirator.
Oamenii au nevoie de bani!
Nu este o gluma faptul ca in ziua de azi o nunta se realizeaza prin
sacrificii imense facute atat de cei doi miri, cat si de familiile
acestora. Nu mai trebuie sa spunem ca nici pentru invitati lucrurile nu
stau chiar roz. A merge la o nunta, unde trebuie sa scoti cel putin 200
de euro
din buzunar, este totusi o gaura in bugetul familiei. Unde mai pui ca
ai vreo patru-cinci nunti pe an si te-ai aranjat. Adio vacante,
concediu, cumparaturi sau mai stiu eu ce. Poate ca, la unele nunti ne
scuzam politicos, la altele disparem ca magarii in ceata sau, pur si
simplu, spunem verde in fata ca nu avem bani. Insa mai sunt si acele
nunti la care mergem de nevoie, din obligatie ori de rusine.
Sunt prietenii foarte apropiati, rudele sau invitati care au fost si ei
la propriile noastre nunti. Ar fi lipsa de bun simt sa ne facem nevazuti
in cazul acestora. Nici pentru alte "personalitati" importante din
cadrul nuntii nu e usor. Sa fii nas in ziua de azi presupune o
"abtinere" de la toate celelalte lucruri pe o perioada de timp bine
stabilita. Cum asa? Pai daca stam sa facem doar un mic calcul din ochi vedem ca cel putin 1000 de euro
se duc numai pe haine, ca deh, esti nas si nu te poti prezenta oricum.
Daca urmam traditia intocmai, atunci trebuie sa cumparam si cele
necesare miresei, asta insemnand voal si coronita (diadema). Daca
mireasa este vreo "fitoasa" si a pus ochii fix pe cel mai scump voal din
magazin, aia e, trebuie sa il cumperi ca nu ai ce sa faci. Doar nu
preferi sa refuzi si sa ii spui sa si-l cumpere singura. Dar stati,
calculele nu se termina aici! Urmeaza lumanarile si taxa bisericii,
extrem de costisitoare in ziua de azi, mai ales la bisericile "celebre".
Se stie clar ca nasul are aceasta obligatie. Si uite asa toate aceste
lucruri de mai sus adunate, exceptand banii pe haine, te mai duc undeva
la aproximativ 500 de euro cel putin.
Urmeaza darul de masa, care trebuie sa fie consistent ca doar nu poti da
la fel ca ceilalti nuntasi. Si aici trebuie sa cotizezi cu cel putin
500 de euro, asta in cazul in care nunta se tine intr-un restaurant
decent. Daca mergi pe la te miri ce localuri luxoase, atunci asteapta-te
chiar la 1000 de euro. Ca sa nu mai spunem ca exista si nasi mai
darnici care, pe langa darul de nunta, mai fac finilor si un cadou ce
consta, de cele mai multe ori, intr-un obiect decorativ, pretios sau nu,
un electrocasnic ori vreun cadou personalizat. Nunta in ziua de azi a
devenit o corvoada. Pentru o astfel de distractie, s-ar putea sa scoti
din buzunar 2000-2500 de euro fara nici un fel opreliste.
Asadar sa revenim la oile noastre si la nuntile care se schimba de la an
la an si care atrag dupa sine fel si fel de obiceiuri si traditii
imprumutate. De la organizarea nuntii in aer liber cu tot cu altar, pana
la obiceiuri precum "something old, something new, something borrowed,
something blue", si ca sa sfarsim cu mancarea fusion si alte nebunii
"miscatoare" de prin farfurie, lumea a pierdut limita.
De altfel, cum poti sa il inviti pe "tataie" de la tara care a venit
maxim de doua ori in viata lui "la oras" si sa ii pui in farfurie melci,
caracatita si creveti? Este adevarat ca meniul se realizeaza tinand
cont de marea majoritate a celor ce vor fi prezenti, insa cu toate astea
sa nu uitam ca suntem un popor roman cu alte traditii si obiceiuri
culinare. Pai si atunci, oameni buni, cum sa stie tataie si mamaie si
mai stiu eu ce baba de la tara sa isi prinda ea sushi-ul pe care tocmai
urmeaza sa il ingereze, cu betisoarele? O sa se spele cu totii in
farfuria ta cu mancare si or sa plece cu burtile lipite de sira
spinarii.
Dar de ce fac compatriotii nostri romanasi toate chestiile astea?
Raspuns simplu si adevarat: din snobism! Nu uitati ca romanu' prefera sa
doarma in garsoniera, dar sa aiba bolidul parcat in fata blocului. Nu
conteaza daca masina e mai scumpa decat casa, ce importanta are? Are el
masina? Are! Cam asa sta treaba si cu meniurile la nunti. In plus, daca
exista la nunta vreo doua trei persoane mai importante, mirii trebuie sa
le multumeasca pe acestea si sa faca impresie buna in fata lor, de
parca toti ceilalti nu ar mai exista. Si chiar daca acestea ar fi
gusturile mirilor nu se cade sa iti faci un meniul dupa preferintele
tale, la fel cum nu se cade sa pui numai ce muzica iti place tie,
indiferent ca esti house-er, rock-er ori orice altceva.
Oamenii merg in ziua de azi pe profit. Si cum a face nunta inseamna a
strange bani din timp pe o perioada foarte lunga, a te stramtora si a
face sacrificii, foarte multi se gandesc ca vor achita macar o parte din
chetuieli cu banii scosi de la invitati. Cum bine stim care este
obiceiul, majoritatea celor ce se prezinta la o nunta, dau ca dar de
nunta mirilor bani in plic. Darul trebuie sa acopere meniul si sa fie un
pic mai multi tocmai pentru a da un mic ajutor proaspetilor insuratei.
Ca doar vorba aceea, cine nu are bani sa stea acasa. Sau poate ca, cine
stie, pana la noi reglementari vor putea plati cu POS ori in bonuri de
masa, de ce nu?
Broderia a fost pornita. Aici e inceputul - o revarsare de flori si clopote, de verighete si panglici. Acum luam primele fire de fericire si le coasem la locul lor. Nu exista model de urmat. Timpul va va da fire de matase si bumbac de toate culorile, fire de aur si argint, noduri de intuneric. Trebuie sa le primiti pe toate - si impreuna sa teseti din ele o minune, o forta, o frumusete numai a voastra!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu