Cererea în căsătorie: în public sau în intimitate?

Cererile în căsătorie făcute într-un loc public implică nişte riscuri şi pot da foarte repede în penibil, dar tot ele sunt cele mai spectaculoase şi te surprind cel mai tare.

Pe de altă parte cererile în căsătorie realizate într-un cadru intim, deşi nu vă pun în situaţii jenante, pot fi lipsite de acea scânteie la care visează orice femeie.

Care ar fi cererea ideală în căsătorie? Şapte reprezentante ale sexului frumos s-au gândit ce s-au gândit şi au încercat să răspundă!

Loredana: „Mi-ar plăcea să fiu cerută de soţie într-un loc public, în timpul unei vacanţe în străinătate, pe o insulă exotică, de preferat vara. Bine, dacă e loc public nu înseamnă că vreau să urle în gura mare!”

Alina: „Locul nu prea contează... Deşi prefer ca lucrul acesta să se întâmple între patru ochi, nu m-ar deranja nici dacă ar fi în public. Dar cu condiţia să nu se facă circ în jur. In rest, nu am preferinţe. Poate că mi-ar plăcea să fie undeva pe o plajă, fiindcă îmi place marea şi mi se pare romantică.”

Adriana: „Mi-ar plăcea să mă ceară de soţie în intimitatea propriei locuinţe. Să ne uităm la un film, iar când mă duc până la bucătărie să mai iau nişte floricele, el să mă aştepte cu inelul şi să pună întrebarea. Oricum, fără trandafiri şi alte scenarii excesiv de romantice.”

Oana: „Cred că mi-ar plăcea să se petreacă într-un loc public şi ieşit din comun. Nu neapărat ceva romantic, mai degrabă ceva bezmetic. Ideea e să nu mă prind până în momentul respectiv, să fiu total surprinsă!”

Simona: „Mi-ar plăcea să fim plecaţi undeva, în străinătate, dar totul să se petreacă fără o audienţă. Deci mă poate surprinde seara, târziu în camera de hotel…”

Monica: „Prefer să fiu cerută în căsătorie într-un loc privat, iar întregul eveniment să fie foarte personal, să aibă legătură doar cu noi doi. Nu vreau să văd că a împrumutat ceva din filme şi să pară forţat. Vreau să îl văd pe el în acest gest făcut.”

Claudia: „O cerere în căsătorie mi se pare cumva un moment intim, care mi-aş dori să se petreacă într-un cadru mai special, fără un public care să ne urmărească. Poate să fim într-o vacanţă, undeva departe…”