Pentru ca tot mi-am facut faima aceasta, care se
zbate undeva la limita intre o lamaie si un grapefruit, nu ma voi dezice
nici acum. Sunt un exemplu atipic: nu am visat niciodata nunta pentru
ca nu m-am visat mireasa. Nuntile sunt, in majoritatea covarsitoare, la
limita intre ridicol si kitsch. In opinia mea, desigur. Nu ma vad facand
poze la Arcul de Triumf seara, nici pasind sub clar de luna in Hawaii
si spunand juraminte intr-o limba pe care n-o pricep. Nici nu visez ca
partenerul meu sa ingenuncheze intr-o piata plina de oameni si sa-mi
infiga un inel – de obicei, urat – pe deget.
Am trecut insa in revista, de curand, cu prietenele mai multe moduri de a
cere in casatorie. Unele dintre ele sunt chiar patanii reale. Va las pe
voi sa judecati, eu imi voi baga “coada” doar tangential.
Cerere la restaurant
Asta e scenariul clasic. Eventual, inelul in prajitura. Uneori, se
intampla si accidente care sfarsesc la spital cu obturatia cine stie
carui canal. De cele mai multe ori insa, se termina cu happy-end. A doua
zi, in buna traditie, se verifica bugete si se face “auditul contabil”
necesar unui asa eveniment romantic.
Cerere in vacanta
Asta e buna pentru ca sprijina turismul. El, de obicei, ca doar de-aia
vrea sa fie cocosul in casa, o anunta pe ea sa faca bagajele si sa nu
puna prea multe intrebari. In 3 ore sunt la Venetia sau Roma sau Paris.
Unul dintre locurile legate de obicei cu mitul
fornicatiei-pe-cale-de-a-deveni-under the consent of the King. In
fine, in zilele noastre e vorba de consimtamantul Starii Civile.
Cererea are loc tot intr-un restaurant. Pentru cei cu dare de mana, pe
malul Senei sau in vreo gondola, pentru cei cu mijloace mai reduse, pe
vreun pod, sub cerul instelat.
Sexul: calea spre altar
Sigur, asta pare o ciudatenie. Pe vremuri, era invers. Acum insa, unii
tarati de endorfine, in loc de tigara de dupa, trantesc propunerea
vietii lor. E posibil ca partenera, pe jumatate adormita, sa mormaie
ceva neinteligibil. Moment in care initiatorul trebuie sa repete. Cred
ca tot aici as introduce si cererile in casatorie atunci cand consumul
de alcool a atins un anumit prag. Ceea ce-mi aminteste de...
Cererile de la mana pana la gura
Da, sunt chiar acelea la betie. El te cere, dar a doua zi se poarta ca
si cum nu s-a intamplat nimic. Tu ai zis “da”, neacordand prea multa
importanta starii lui de usoara... nedeplinatate a facultatilor mintale.
Trec zilele si nu stii cum sa faci sa-i amintesti. Verba volant, scripta manent...
numai ca pana la “scripta” mai sunt cativa pasi de facut. Iti vei
rasuci degetele de cateva ori pana sa-i amintesti. Si pana ca inelarul
tau sa pupe verigheta.
Firescul
Unii renunta insa la pompa, la scenarii si decor, la duzina de filme
romantice sau la ce-si imagineaza ei ca inseamna romantismul. O trantesc
simplu firesc in timp ce tu tai ceapa, iar el schimba bateria la
chiuveta. Auzi, nu vrei tu sa te mariti cu mine?. Ba da.. Bun, acum c-am rezolvat-o si pe asta, mai e ceva de baut in frigider?.
Voua cum v-ar placea daca v-ar placea?
Broderia a fost pornita. Aici e inceputul - o revarsare de flori si clopote, de verighete si panglici. Acum luam primele fire de fericire si le coasem la locul lor. Nu exista model de urmat. Timpul va va da fire de matase si bumbac de toate culorile, fire de aur si argint, noduri de intuneric. Trebuie sa le primiti pe toate - si impreuna sa teseti din ele o minune, o forta, o frumusete numai a voastra!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu