miercuri, 9 ianuarie 2013

Rochii de mireasa de pe vremuri

In secolele 17-19, in ziua noptii fetele isi luau cea mai buna rochie, pe care, insa, o purtau apoi cu orice ocazie speciala si, in general, in fiecare zi de duminica, la biserica. Existau si cazuri mai extravagante, dar care nu erau privite cu ochi rai in epoca: este si cazul mamei lui Jane Austen, Cassandra Leigh, care s-a imbracat intr-un costum rosu de calarie, pentru ca, dupa ceremonie, sa poata pleca pe cal impreuna cu proaspatul sot catre noua lor locuinta.
Cu alte cuvinte, unicitatea unei rochii de mireasa nu era la mare pret la vremea aceea. La fel cum nu era nici culoarea alba, devenita populara, asa cum vom scrie mai jos, abia dupa nunta reginei Victoria, in 1840. Astfel, in secolul 18, cea mai uzuala culoare era rosu, schimbat ulterior, in prima parte a veacului urmator, cu galben. Apoi, a venit randul culorilor albastru, roz si verde. Ba chiar, in paturile inferioare ale societatii, existau rochii de mireasa negre sau maro, culori care le permiteau tinerelor mirese sa mai poarte rochiile si mai tarziu, in viata de zi cu zi, pentru ca nu se patau atat de usor.

In paralel, insa, in lumea bogata, albul incepea sa prinda la tot mai multe tinere. Acestea aveau suficienti bani cat sa-si cumpere nenumarate rochii si nici cu muncitul in gospodarie nu se omorau, asa ca isi puteau permite culori si materiale mai pretentioase. In general, creatiile erau extrem de incarcate si nepractice, realizate din materiale grele, care le incomodau adesea pe mirese in ziua nuntii.

Ba chiar, in randul nobililor, a existat o vreme in care regula era ca viitoarele doamne sa poarte rochii de nunta din argint (da, ati citit bine!). Majoritatea acestor obieceiuri au fost date uitarii odata cu nunta reginei Victoriei cu printul Albert, reprezentanta de vaza a monarhiei britanice optand pentru o rochie alba, delicata si impanata cu flori si, mai ales, realizata din materiale nepretentioase. Ati spune ca acest tipar nu este valabil in cazul mireselor de astazi, majoritatea optand in continuare pentru rochii cat mai sofisticate; fata de ce se purta insa acum doua secole, acestea sunt la fel de usor de purtat ca un furou, nu au corsete chinuitoare, greutate de zeci de kilograme si paruri care abia le permiteau sa-si tina capul pe umeru.
De dragul vremurilor de mult apuse, iata o poezie britanica (cu tenta de fabula) din vremea in care culoarea rochiei nu era neaparat alb:
Married in white, you will have chosen right.
Married in grey, you will go far away.
Married in black, you will wish yourself back.
Married in red, you wish yourself dead.

Married in green, ashamed to be seen.
Married in blue, you will always be true.
Married in pearl, you will live in a whirl.
Married in yellow, ashamed of your fellow.
Married in brown, you will live out of town.
Married in pink, your fortune will sink.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu